22 de țări ale UE vorbesc la Sibiu despre coeziune, pe 1,4 mil. de lei. Cum răspund la situațiile Arhitecților vs Sibiu ori metroul din Cluj și autostrăzile din Moldova

Comparat de către Daniela Cîmpean, președinta CJ Sibiu, cu amploarea summit-ului european organizat la Sibiu acum patru ani, în orașul de pe Cibin este în desfășurare zilele acestea o reuniune a Comitetului European al Regiunilor. Subiectul principal al evenimentului la care participă 400 de reprezentanți din 22 de state și a cărei organizare costă 1,4 milioane de lei este „coeziunea teritorială”.

În limbajul birocratic european, la Sibiu are loc zilele acestea reuniunea membrilor Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul Uniunii Europene (COTER), comisie condusă de către Emil Boc, primarul Cluj-Napocăi. COTER este o comisie din cadrul Comitetului European al Regiunilor, în care sunt reprezentate aproximativ 700 de comunități din Uniunea Europeană. Județul Sibiu este reprezentat de către președinta CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.

„Azi și mâine, Sibiul va respira mai multă Europă, ca să spun așa. Cei care decid și care formează Parlamentul European al regiunilor, satelor și orașelor sunt prezenți la Sibiu.

70% din legislația europeană are impact direct asupra comunităților și este normal ca acestea să aibă un punct de vedere. După summit-ul din 2019, acest eveniment reușește să aducă la Sibiu un alt eveniment aproape la fel de important. În cadrul celor două zile de întâlniri sunt în dezbatere teme de maxim interes pentru locuitorii UE, teme care privesc politica de coeziune teritorială”, a declarat Daniela Cîmpean, la conferința de deschidere a evenimentului.

Despre importanța acestei reuniuni a vorbit și Vasco Ilídio Alves Cordeiro, portughezul care ocupă funcția de președinte al COR. „Avem o conferință despre viitorul coeziunii teritoriale. De ce sunt aceste două zile importante? Este foarte important de subliniat că Europa merge dincolo de Bruxelees, de capitalele statelor membre sau de capitalele regiunilor. Pentru noi e foarte important să avem o idee clară despre munca autorităților locale pentru coeziune din fondurile eurpene. Sibiul este un bun exemplu”, a declarat Cordeiro.

Emil Boc a subliniat ospitalitatea sibienilor, iar despre politica de coeziune teritorială a vorbit în termeni plastici. „Ce e politica de coeziune? Acel «lipici» care ține UE împreună, scopul fiind de a reduce decalajele dintre țări, regiuni, zone. Principalii beneficiari sunt cei cu o situație economică mai dificilă. În România nu cred că veți găsi un sat, nu o comună sau oraș, care să nu fi beneficiat de politica de coeziune. Sunt peste 70 de miliarde de euro care au intrat în România, bani din politica de coeziune și care au adus aceeași limbă a modernizării din Europa, aici, la noi”, a spus Boc. El a mai adăugat că discuțiile de la Sibiu vizează și viitorul sumelor alocate pentru aceste politici de coeziune. „Autoritățile noastre sunt pregătite să implementeze proiecte de miliarde de euro, avem nevoie doar de bani pentru a le implementa”.

Arhitecților vs Sibiu, metroul clujean vs. autostrăzile Moldovei

În atâtea prezentări ale politicilor de uniformizare a accesului la o viață bună pentru toți, am rugat reprezentanții autorităților din Sibiu și Cluj-Napoca să comenteze două situații. Pe Daniela Câmpean am întrebat-o despre rezultatul politicilor de coeziune în cazul cartierului Arhitecților comparativ cu municipiul Sibiu, de care este lipit: în ciuda celor mai bine de cinci milioane de euro investite în lărgirea drumului din Arhitecților de către CJ Sibiu, miile de locuitori de aici încă tot nu au acces la transport public local (evident, situația nu ține doar de CJ Sibiu).

Iar pe Emil Boc – cu atât mai mult cu cât este președintele Comisiei de coeziune teritorială – l-am rugat să comenteze situația în care fondurile europene sunt atrase pentru un metrou pentru Clujul aflat în mijlocul unei Transilvanii brăzdată de trei autostrăzi (în diferite stadii de execuție) în timp ce întreaga Moldova are un singur ciot de autostradă funcțională, centura din jurul Bacăului.

Daniela Cîmpean, care cu câteva minute înainte vorbea de rezultatele pozitive ale politicilor de coeziune pentru cele cinci microregiuni ale județului, a arătat că modernizarea drumului din cartierul Arhitecților este un proiect ale cărui rezultate nu pot fi contestate. „Rolul nostru, al autorităților locale, este să creștem investițiile. Niciuna, oricât de costisitoare ar fi, nu este făcută în van. Acea investiție din cartierul Arhitecților a crescut calitatea vieții în zonă. Niciodată nu vei mulțumi pe toată lumea. Important este că nivelul și calitatea vieții a crescut în cartierul Arhitecților și să facem un apel la memorie, să ne aducem cum ce circula înainte de această investiție acolo”.

Emil Boc, care amintea cu câteva minute înainte de vorba românilor care spun că „vor o țară ca afară”, a arătat că decalajele dintre Transivania și Moldova în materie de autostrăzi se vor reduce în perioada imediat următoare. „Prin PNRR, toți banii merg către autostrada Moldovei, bani pentru o altă autostradă nu sunt alocați. Banii sunt petru a putea conecta Moldova cu restul țării. Este o dovadă reală că politica de coeziune funcționează. În ceea ce privește metroul, treuie să fim la fel ca în Europa, adică nu doar în capitală să fie metrou. Singura cale de a ne putea dezvolta transportul public prin Cluj-Napoca este cea subterană. În fine, la noi, la Cluj, metroul are anul 2030 drept orizont de finalizare, iar 2027 e termenul pentru autostradă”, a răspuns Emil Boc. Care a adăugat că dacă românii vor rămâne la „să moară și capra vecinului, ne vom scufunda cu toții”.

1,4 milioane de euro

Costurile evenimentului la care participă reprezentanții COR, ai Comisiei Europene și ai Guvernului României sunt aproximate la 1,4 milioane de lei. 500.000 de lei sunt alocați din bugetul județului Sibiu, iar restul cheltuielilor sunt acoperite din fondurile COR.